Ce ne pregătește industria auto în următorul deceniu?

by AutoVantage

Pentru o industrie ce se apropie cu pași repezi de pragul secolului și jumătate de existență, cea automobilistică nu dă semne de încetinire a progresului tehnologic și nici de plafonare a fluxului de inovație cu care ne-a obișnuit pe parcursul ultimelor decenii, în special de la intrarea în noul mileniu.

Ca o scurtă recapitulare, în ultimii 10 ani am observat anumite tendințe și premiere ce ar fi părut imposibile cu doar câteva mandate prezidențiale înainte. Am fost martorii downsizingului, un proces ce a avut ca rol scăderea emisiilor prin micșorarea cilindreelor motoarelor și supraalimentarea acestora cu turbine de mici dimensiuni ce funcționează la presiuni ridicate, am putut vedea scânteia electrificării mobilității globale și am acceptat fără a pune întrebări integrarea vieților noastre virtuale în propriile noastre cuști de metal prin sisteme de infotainment moderne compatibile cu telefoanele noastre deștepte.

Totodată, ne lăudăm cu sistemele active de siguranță pe care le au mașinile și care ne ajută în aproape toate situațiile, oferindu-ne totodată mai multe șanse de a fi distrași la volan sau amorțindu-ne simțurile.

Urmărind îndeaproape și chiar făcând parte din această industrie de ceva timp, am dorit să ofer o imagine de ansamblu a lumii auto după încă un deceniu de dezvoltare.

Desigur, lista ce va urma arată puțin diferit de cum ar fi arătat la început de an, în special din cauza pandemiei de COVID-19 și a reacției rasei umane la efectele acesteia.

ELECTRIFICARE

Un cuvânt simplu ce ar putea explica totul, dar electrificarea nu înseamnă că peste 10 ani ne vom deplasa cu toții în mașini pe baterii în timp ce orașele vor scăpa de poluarea centralizată în care ne zbatem de atâta timp. Nu, electrificarea are mai multe ramuri, pe care le voi detalia în cele ce urmează.

Da, vom avea autoturisme și autoutilitare electrice. Și probabil că până în 2030 acestea vor însemna chiar jumătate din piața vehiculelor motorizate pe patru roți, iar avansul tehnologic al bateriilor este aproape unul exponențial.

Dacă acum 10 ani borna de 200 km parcurși cu un plin de curent era subiect tabu, acum companii precum Tesla și nu numai ne lasă să visăm la 400-500 km fără a ne fi frică să ne punem telefoanele la încărcat, iar timpii de încărcare sunt în continuă plonjare.

Problema este că bateriile sunt scumpe, grele și sunt construite din materiale greu de minat și care pot polua în alte feluri decât un model cu ardere internă. Totodată, reciclarea lor nu este atât de simplă. Adaugă și problema infrastructurii și vei avea noi bătăi de cap.

Nu este suficient doar să ai multiple stații de încărcare domestice sau publice pentru a face față valurilor de mașini electrice viitoare, dar raportat la alte electrocasnice acestea au nevoie de foarte mult curent electric ce trebuie produs și înmagazinat.

Un alt mod prin care electrificarea își va face loc în viețile noastre va fi prin mașini plug-in-hibrid. Acestea au două surse de propulsie, un motor alimentat cu benzină și un motor electric ce se folosește de o baterie destul de mică, dar suficient de încăpătoare pentru a-ți satisface nevoia de mobilitate zilnică.

Avantajul acestor automobile este că vei putea merge pe distanțe scurte fără a consuma combustibili fosili, iar la drum lung nu vei avea grija autonomiei mulțumită motorului convențional. Multiplele moduri de rulare sunt un alt plus, deoarece poți rula pe benzină pentru a conserva bateriile, full electric pentru a nu polua sau în mod hibrid dacă vrei să te bucuri de toate resursele ansamblului hibrid.

Cu toate astea, vei avea nevoie și aici de o priză de încărcare, timpul necesar umplerii bateriei nu este cel mai mic, aceste acumulatoare mici nefiind încă suficient de robuste pentru a putea beneficia de încărcare rapidă, iar masa mașinilor în sine este destul de mare, penalizând eficiența.

Nu trebuie uitate nici modelele hibride tradiționale. Acestea au baterii ce se încarcă prin energia recuperată la frânare și au autonomii electrice liliputane sau chiar inexistente.

Cu toate acestea, consumurile realizate în trafic real sunt îmbucurătoare, iar stimulentele financiare oferite de multe state fac din ele produse cu adevărat dezirabile și cu viitor lung. Prețurile lor încă nu sunt la nivelul automobilelor cu motoare convenționale, dar nici mult nu mai au până să ajungă acolo.

Acum intrăm în subiectul electrificării forțate. Uniunea Europeană a impus o limită de CO2 pe care media autoturismelor vândute în 2021 trebuie să o respecte. Aceasta este de 95 g/CO2 km.

A nu se confunda cu normele EURO care se referă la noxe. CO2-ul emis este proporțional cu benzina sau motorina arsă, este strict legat de cantitate, pe când noxele se referă la calitatea arderii și pericolul cauzat de particulele nearse, care pot ajunge în plămânii noștri, făcând mici ravagii biologice.

Pentru a ajunge la această medie, toți producătorii, fără excepție, vor ajunge să ofere versiuni mild-hybird ale opțiunilor de motorizare convenționale. Tehnologia mild-hybrid nu face decât să îngusteze distanța dintre un full hybrid și mașinile obișnuite.

Compusă, de cele mai multe ori, dintr-un starter-generator ce ia locul alternatorului și o baterie minusculă, această tehnologie doar asistă unitatea termică în sarcină, neputând propulsa exclusiv mașina folosind curentul electric.

Rezultatul este un consum mai mic ce duce la emisii mai mici de CO2 în regim de laborator, reducând media flotei producătorului. Avem și aici mici dezavantaje. Pentru început, avem un sistem electric complicat pe 48V, dezvoltat în grabă, ce se poate strica.

Al doilea inconvenient este costul dezvoltării, pe care îl plătește, întotdeauna, clientul. Spre exemplu, Fordul Puma fabricat la Craiova este mai scump cu 500 Euro în variantă mild-hybrid decât în aceeași configurație, cu același motor, dar fără tehnologia BISG (belt integrated starter generator).

Probabil cea mai mare problemă este că destui producători îți vor vinde un model “hibrid”, fără ca mașina să se supună acelorași regimuri de reglementare și fiscalizare precum un autoturism full hibrid sau plug-in-hibrid.

Strict cu titlu de exemplu menționez faptul că autoturismele hibride și plug-in-hibride se bucură de prime suplimentare din partea statului prin programul Rabla Plus, gratuitatea unor locuri de parcare și reduceri la impozite în funcție de județ.

Dacă producătorul X îți vinde o mașină mild-hybrid, tu crezând că este hibridă, iar după aceea descoperi că nu beneficiezi de niciuna dintre aceste avantaje bănești, te vei simți trădat și mințit.

Am exclus intenționat pilele electrochimice de hidrogen din acest subiect al electrificării deoarece nu consider că în următorii 10 ani vom avea o alternativă viabilă și la scară suficient de largă.

CONDUCEREA AUTONOMĂ

Nu sunt puține filmele care portretizează viitorul ca fiind unul în care mașinile se conduc singure sau chiar zboară, lumea poartă aceleași haine sau în care plăcerile fizice sunt înlocuite cu unele virtuale. Cel puțin unul dintre aceste scenarii îl vom vedea până la finalul deceniului și este vorba despre conducerea autonomă.

Trebuie să recunosc, sunt puțin confuz cu privire la necesitatea acestei tehnologii pe care o consider forțată de către producătorii auto din necesitatea de a avea ceva nou și fascinant pe mașinile viitorului. Suntem deja într-o perioadă în care sistemele de asistență pot prelua controlul volanului și al pedalelor fără prea mare efort.

Însă funcțiile și scenariile programate în software-ul acestor sisteme este limitat atât de către hardware-ul de la bord (camere, senzori, radare, etc), cât și de către legiuitori, care, pe bună dreptate, nu sunt confortabili în a permite unor proiectile de peste o tonă să își vadă singure de drum fără asistență umană.

Dar, la momentul scrierii acestui material, nu există producător auto care să nu dezvolte, independent sau cu ajutorul altor furnizori, mașini complet autonome. Ba chiar au fost create întregi orașe fantomă în care acești roboți pe roți să se plimbe și să experimenteze multiple scenarii fără a pune în pericol viața nimănui.

Tesla este unul dintre cei mai curajoși producători, deoarece oferă anumite funcții autonome în formă Beta prin updateuri de software și își lasă clienții, deobicei extrem de fanatici, să le testeze în lumea reală, pe propria lor răspundere. Doar o reglementare fermă împotriva vehiculelor autonome va împiedica apariția pe piață a primului autoturism autonom până la finalul deceniului.

ECRANE, TREI LA LEU

Mai țineți minte când singurul ecran al mașinii voastre era ceasul digital greu programabil? Ei bine, astăzi orice automobil, fie el și Dacia, dacă nu vine echipat cu un ecran multimedia, este catalogat drept o sărăcie.

Viitorul nu este diferit, am ajuns atât de disperați de ecrane încât nu mai putem trăi fără. Televizorul trebuie să fie cât jumătate din perete, cu tableta te poți juca tenis de masă, iar dacă nu te uiți la Netflix pe telefon în timp ce te speli pe dinți dimineața, parcă restul zilei nu mai are niciun farmec.

Această dependență va fi alimentată și în autoturisme, avem deja modele cu până la cinci ecrane (Porsche Taycan și Honda sunt doar două exemple), iar anumiți producători deja pregătesc displayuri de 48″ în fața pasagerilor, precum și alt dreptunghi digital informativ fixat chiar în volan, deasupra airbagului.

Aceste sisteme de infotainment ale viitorului vor fi echipate cu procesoare și plăci grafice performante pentru a fi la fel de fâșnețe precum ultimul iPhone și la fel de încărcate cu funcții.

Amazon, Alexa, Apple CarPlay, Android Auto, asistenți virtuali, aplicații de vreme, Netflix, Youtube, Skype și Spotify sunt doar vârful aisbergului, iar suportul software va fi oferit over-the-air, adică wireless, fie prin hotspotul telefonului, fie prin modemul 5G integrat.

GÂTUIREA MOTORULUI TERMIC

Normele de poluare și presiunea socială vor duce, ușor ușor, la dispariția propulsorului cu ardere internă, doar că mai sunt interese destul de mari la nivel global ca acest lucru să nu se întâmple chiar până în anul 2030.

Dar credeți-mă, nici bine nu-i va fi arzătorului de combustibili calorici. Măsurile de reducere a emisiilor și a noxelor vor reduce motorul clasic la un amalgam de tehnologii de gâtuire ce va întoarce procesul de downsizing la 180 grade, producătorii fiind nevoiți să mărească cilindreea pentru a putea obține grafice de cuplu și putere pe o plajă de turații decentă.

Nu mai vorbim de faptul că toate vor fi asistate de sisteme mild-hybrid sau că transmisia manuală deja își sapă propria groapă. Deja au apărut primele cutii de viteze manuale pentru motorizirări mild-hybrid ce decuplează singure motorul pentru a putea circula din inerție cu motorul oprit.

La pachet cu dezactivarea cilindrilor în sarcină mare, epurarea gazelor de evacuare, supraalimentarea cu aer și oprirea motorului cu totul la viteze mai mici de 50 km/h, indiferent de transmisia folosită, propulsorul tradițional va ajunge precum un câine ținut toată viața legat. Trist și neinteresant.

SIMPLITATE

În vremurile în care diferitele tipuri de materiale, multitudinea de butoane și opțiunile fizice de personalizare erau factorii ce îți luau ochii când vorbeam despre o mașină nouă, următorul deceniu va fi caracterizat de simplitate.

Designul interior va deveni doar un mod de a ordona ecranele, formele sculptate vor fi înlocuite de linii drepte delimitate de bucăți mari de materiale din ce în ce mai simple. Cromatica va fi dată de către interfețele antemenționatelor displayuri, precum și de luminile ambientale care mai de care mai pompoase.

Întreținerea unui asemenea interior va deveni din ce în ce mai complicată. Pe lângă faptul că toate suprafețele din plastic piano black vor trebui acoperite cu folie pentru a nu se zgâria, același tratament va trebui aplicat și pe, ați ghicit, ecrane. Nu cred că vom vedea lemn natural prea des în autoturismele viitorului, fie ele de lux, dar nu cred că ne vom lua la revedere de la suprafețe metalice.

Plasticul reutilizat și spuma poliuretană moale vor da tonul, însă, iar tapițeriile din piele ecologică sau material textil reciclat vor deveni un trend pentru milenialii conștiincioși cu mediul. Mai mult, calitatea asamblării și atenția la detalii vor avea de suferit, banii pentru cercetare și dezvoltare ducându-se către găselnițele electronice care ne vor controla viața la volan.

Nu vom mai avea nevoie nici de chei, putând descuia, porni, conduce, parca și controla mașinile folosind telefonul mobil, device care s-a îndepărtat de ideea de telefon atât de mult încât ne enervăm dacă cineva ne sună și nu ne contactează prin alte căi. Și pentru a încheia subiectul, opțiunile de personalizare vor scădea dramatic, iar Tesla este încă o dată dovada acestei tendințe.

PROPRIETATE, SERVICII POST-VÂNZARE, RIDE SHARING

Primul roman obiectiv din literatura română, Ion de Liviu Rebreanu, înrădăcinează în mentalul român ideea de proprietate și importanța acesteia pentru noi ca și popor. Cui nu-i place să se simtă stăpân pe a sa gospodărie, mașină, ogradă, afacere sau colecție de bunuri?

Este posibil ca viitorul să ne dezobișnuiască de ideea de proprietate, cel puțin la nivel de mobilitate. Și nu doar pe noi, ci și pe restul națiunilor. Americanii trăiesc de ceva vreme cu modelul autoturismului luat în leasing fără plata valorii reziduale pentru a achiziționa bunul, reînnoindu-și leasingul pentru următorul model.

Însă acum producători precum Mercedes-Benz, Volvo sau Porsche vin cu oferte de bază de abonament. Oferte destul de tentante din multe puncte de vedere. Odată ce ai ales tariful potrivit pentru tine nu mai trebuie să îți faci griji cu privire la niciun aspect al deținerii mașinii. Impozit, asigurare, CASCO, revizii, viniete, anvelope sau chiar spălare în unele cazuri, toate aceste aspecte vor fi suportate de către producător.

Tot ce trebuie să faci este să alimentezi mașina și să te bucuri de ea. Și pentru că surprizele nu se termină aici, există chiar posibilitatea de a schimba mașina de câteva ori pe an, fără contracost.

Dacă iarna vrei SUV să te duci la munte și vara vrei decapotabilă, nimic mai simplu. Cum să nu te bucure un asemenea serviciu? Nu doar producătorii, ci și companiile de închiriere de mașini de lux oferă servicii similare, chiar și în România, însă la prețuri mult mai mari și cu beneficii limitate.

Varianta ride sharingului părea să aibă un viitor asigurat până la izbucnirea pandemiei de COVID-19. Luai un Uber/Lyft/Bolt whatever și scăpai de orice grijă, inclusiv a parcării sau a amenzilor de circulație.

Plăteai pentru cât circulai și mereu aveai o mașină disponibilă la câteva minute distanță. Iar DISTANȚĂ este cuvântul ce trebuie subliniat în acest buzunar temporal pe care noi îl numim prezent, deoarece din considerente medicale sau pur și simplu de frică, mulți dintre noi nu se vor mai urca în mașini necunoscute, cu oameni necunoscuți, mașini făcute poștă de sute de alți indivizi speriați de virusul mutant. Aici depinde de evoluția bolii și a remediilor medicale, însă este posibil ca această teroare întemeiată până la un punct să ducă la achiziția de autoturisme noi sau uzate ce vor fi folosite ca mijloc de distanțare socială și protecție a sănătății mintale.

Nu vreau să sperii sau să întristez pe nimeni, domeniul auto este unul din puținele motive pentru care eu ridic țeasta de pe pernă în fiecare dimineață și consider că vom avea mult de câștigat de pe urma evoluției acestei industrii, însă dacă te-ai născut înainte de anul 2000, îți place să conduci și să inhalezi câțiva vapori de benzină atunci când alimentezi, bucură-te de probabil ultimul deceniu cu adevărat liber, bucură-te de libertate și bucură-te de prezent. După cum ne-a arătat acest an fatidic, viitorul poate lua întorsături neprevăzute. Eu mă duc să ard niște dinozauri în căruța mea motorizată.