Cred că în ultimii ani actorii care l-au interpretat pe Peter Parker au fost schimbați mai des decât șosetele. De la Tobey Maguire în clasica trilogie a lui Sam Raimi la foarte antipaticul Andrew Garfield și, într-un final, la Tom Holland, Sony și MCU au fost nevoiți să îgroape cumva securea pentru ca Omul Tarantulă să se poată întoarce acasă.
Doar că aceste universuri și versiuni sunt atât de fun de adus laolaltă și de amestecat, încât nu pot să nu observ referințele nu prea subtile la adaptările de mai sus. Spider-Man: No Way Home îmi pare unul din cele mai tari crossovere din ultima vreme, în condițiile în care filmele Marvel din acest ani m-au lăsat rece din cauza execuției extrem de proaste.
Cu noul capitol din aventurile cățărătorului-pe-pereți, nostalgicii din noi ar putea să primească ceea ce-și doreau, mai ales datorită întrevederii cu niște nume clasice, devenite deja un meme. Da, vorbim despre niște antagoniști tare simpatici, care ne-au delectat în copilărie, pe când eram lipiți de Fox Kids și de Blu-Ray-urile filmelor lui Raimi.
Spider-Man pare să fi ajuns în cel mai bun punct al carierei sale
Nu știu dacă are rost să-i aduc în discuție pe aceștia. Poate i-ați văzut deja pe net, sau poate ați văzut deja trailerul, dar pentru voi, ceilalți, am să atașez trailerul proaspăt scos din cuptor (astăzi). Am descoperit multe surprize în acesta, care se leagă atât de filmele vechi din serie, cât și de conceptul de multivers țesut de către MCU. Sincer să fiu, creierul meu de simplu muritor nu poate face față atâtor strategii de Hollywood, dar hei, e un film cu supereroi, e mindless fun!
Filmul apare oficial pe 17 decembrie. Nu știu de voi, dar eu îmi voi asigura un loc călduț la avanpremieră, și cred că-l aud pe Marinake strigând că vrea și el să agațe ceva de ronțăit și să mi se alăture. Până la urmă, foarte mulți din noi am crescut cu Spider-Man, așa că o mică aventură înapoi în timp, cum s-ar spune, chiar vine ca o gură de aer proaspăt.