Dacă tot am aflat recent că pensionarii pot opta pentru primirea talonului pe e-mail, mi-am adus aminte să verific și eu banii adunați în conturile celor două piloane administrate privat ale pensiei mele viitoare.
Dar, mai întâi, să explicăm celor nefamiliarizați, ce e cu piloanele de pensie. Sistemul de pensii din România este structurat pe trei Piloni de pensii, astfel: Pilonul I, Pilonul II, Pilonul III.
Structura sistemului de pensii
Pilonul I reprezintă sistemul pensiilor de stat și este reglementat prin Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Această pensie se primește după ce ai contribuit un anumit număr de ani la sistemul public de asigurări sociale. De asemenea, știm că din banii pe care i-au plătit părinții noștri pentru pensie s-a plătit cea a bunicilor, iar pensiile de astăzi sunt plătite de actualii angajaţi, printr-o cotă din salariul lunar brut care se direcționează către Bugetul de Asigurări Sociale (C.A.S.). Această cotă este de 25% din salariul brut și cuprinde contribuțiile pentru sănătate și pensii, dar și contribuția pentru pensia administrativă privată (3,75% din 25%). Conform art.51 din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în Pilonul I se pot înscrie următoarele categorii de pensii:
pensia pentru limită de vârstă este acea pensie care în prezent se poate acorda persoanelor care au ajuns la vârsta de 65 de ani (în cazul bărbaților) și 63 de ani (în cazul femeilor) și au un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani. Acest tip de pensie se activează atunci când te angajezi prima dată, iar stagiul complet de cotizarea este de 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați;
pensia anticipată este pensia acordată celor care au cotizat cel puțin 43 de ani și se acordă cu cinci ani mai devreme de împlinirea vârstei standard de pensionare;
pensia anticipată parțial se acordă cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare (35 de ani), precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani;
pensia de invaliditate se poate obține de către persoanele care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, dar și din cauze care nu au legătură cu mediul de lucru;
pensia de urmaș se acordă în cazul decesului unei persoane pensionate sau care îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii, copiilor și soțului supraviețuitor. În cazul copiilor, pensia se oferă până la vârsta de 26 de ani, cu condiția ca acesta să își continue studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii.
Pilonul II reprezintă fondurile de pensii administrate privat și este reglementat prin Legea nr. 411/2004, cu modificările și completările ulterioare. Acest sistem a fost gândit pentru a te ajuta să-ți completezi veniturile din pensia de stat și a fost introdus în România în 2008. Dacă până atunci tot ce plăteai către bugetul Asigurărilor sociale era folosit pentru plata pensionarilor actuali, prin sistemul de pensii administrate privat, cei 3.75% din contribuțiile C.A.S.-ul (Contribuția din Asigurări sociale) se duc într-un cont individual de pensie administrat privat. Sumele plătite lunar sunt transformate de către Administratorul fondului de pensie în unități de fond, ceea ce înseamnă că participantul este deținător de unități de fond. Mai apoi, contribuțiile lui sunt investite de către Compania de pensii în instrumentele financiare prevăzute în prospect, precum: depozite, titluri de stat, obligațiuni corporative, municipale, OPCVM-uri, acțiuni cotate pe piețe reglementate, ș.a.
De asemenea, potrivit prevederilor art. 88 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, investiţiile activelor fondurilor de pensii facultative sunt scutite de impozit până la momentul plăţii dreptului cuvenit participanţilor şi beneficiarilor, când acestor venituri li se va aplica impozitul pe venit.
Conform legii, Pilonul II este obligatoriu dacă ai între 18 și 35 de ani și ești asigurat deja în sistemul public de pensii. În cazul în care ai peste 35 de ani, până în 45 poți adera la o astfel de pensie în mod voluntar.
Este important de știut faptul că, dacă ești proaspăt angajat, ai până în 35 de ani și nu îți alegi în primele patru luni de la angajare o societate care să administreze banii pensiei tale private, Casa Națională de Pensii te va aloca automat la un fond administrat privat. Acest tip de pensie nu este administrat de Stat, ci de Companii specializate, adică Administratorii Fondurilor de Pensii, care investesc contribuțiile participanților în instrumente financiare prevăzute de legislația în vigoare.
În fiecare an, administratorii fondului de pensii la care ai fost repartizat trimit scrisori de informare către cei înscriși, însă dacă datele de contact furnizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) nu sunt actualizate, aceste scrisori nu ajung la destinatar. În cazul în care nu ai primit nicio informare de la administrator, poți afla fondul de pensie la care ai fost înscris, completând datele personale și adresa de email într-un formular online aflat aici, pe site-ul oficial al Autorității de Supraveghere Financiară. Apoi, în termen de zece zile vei fi contactat de un reprezentant al administratorului fondului de pensii la care ai contul.
Pilonul III reprezintă sistemul de pensii facultative administrate privat și este reglementat prin Legea nr. 204/2006. Persoanele care vor să își asigure un venit în plus față de pensia publică şi de cea administrată privat obligatorie au posibilitatea de a opta pentru Pilonul III. În sistemul pensiilor facultative poate deveni participant orice persoană care câştigă venituri dintr-o activitate profesională impozitată.
Spre deosebire de Pilonul II, care este obligatoriu, Pilonul III este opțional. Poți alege să contribui sau nu la această componentă de economisire. Procentul alocat este de maximum 15% din venitul salarial lunar brut, iar suma acumulată se adaugă veniturilor obținute din cele două pensii menționate mai sus. Mai mult, există chiar posibilitatea ca angajatorul să contribuie suplimentar, în numele angajatului, la fondul de pensii facultative. Sumele cu care contribuie angajatul la fondul de pensii facultative sunt deductibile la calcul impozitului pe venit, în limita a 400 de euro pe an/participant, în baza actului individual de aderare şi a documentelor care atestă plata.
La fel ca în cazul Pilonului II, investițiile activelor fondurilor de pensii sunt scutite de impozit până la momentul plății sumelor cuvenite, când acestora li se va aplica impozitul pe venit.
Verificarea contribuțiilor la sistemul de pensii
Pentru că sunt extrem de comod de felul meu, am identificat o vaiantă a verifica ambele piloane (II și III) dintr-un singur foc. Sau, mai bine zis, într-un singur loc. Aceasta este Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) și a pus la dispoziția cetățenilor un site propriu, unde a adunat informații despre pensiile private și despre fondurile care le administrează.
Dar, cel mai util mi s-a părut faptul că permite să verifici la care fond de pensii pilonul II ești alocat (asta dacă alocarea s-a făcut fără implicarea ta, aleatoriu) sau să verfici direct ce bani ai în conturile tale, la ambele piloane.
Acum, pentru cei care sunt la fel ca mine, mai paranoici cu banii lor, există o variantă prin care puteți afla și punctele de pensie acumulate până acum la Pilonul I, cel de obișnuită. Doar că, fiind vorba de o instituție de stat, adică CNPP (Casa Națională de Pensii Publice), pentru a avea acces la un cont online pe site-ul lor, e nevoie să depuneți o cerere SCRISĂ la casa de pensii județeană la care sunteți arondat. 🙂 Oricum ar fi, vă sfătuiesc să faceți și pasul ăsta, că nu strică să calculezi cam ce pensie îți pregătește Guvernul. Nu de alta, dar așa veți ajunge la concluzia că Piloanele II și III nu mai sunt opționale, ci obligatorii.
PS: Dacă vi se par informații noi ce am scris aici, aflați că acum 15 ani, la un seminar despre beneficiile angajaților din România, m-am contrat cu onor domnia sa Mișu Negrițiou, fost ministru de stat pentru coordonare, strategie și reformă (1992-1993), fost președinte al ASF România și fost deputat în legislatura 1996-2000. Domnul, în calitatea sa de director general al ING Bank România și de președinte al Comitetului pe Țară al ING România*, mi explica mie cum datoria de a informa cetățenii despre pensiile private este exclusiv a angajatorului, nu a statului român și nici a fondurilor private care le administrează. Bine, anul acesta s-a reușit și amendarea legii, astfel încât angajatorii să fie obligați să facă asta, dar tot de domeniul SF mi se pare afirmația dumnealui. Mai ales că administra cel mai mare fond de pensii din țară și era dezinteresat total să ăși facă singur reclamă…
*Ca să vă faceți o idee despre funcția dumnealui, țineți cont că acest grup financiar includea banca ING Bank România, compania de asigurări de viață și pensii ING Asigurări de Viață (Nederlanden), societatea de factoring ING Commercial Finance, societatea de leasing ING Lease și societatea de investiții imobiliare ING Real Estate Investment Management. Iar Mișu Negrițoiu era primul bancher autohton care preia conducerea executivă a unei mari bănci cu acționar majoritar străin. În acel moment, ING era a patra bancă de pe piața din România după valoarea activelor, cu o cotă de piață de 6,3%.
